~ 200.000 î.Hr.
O primată bântuită de frică își ridică privirea spre cer. E prima întrebare nespusă. Nu știe să vorbească, dar tocmai a devenit om.
~ 10.000 î.Hr.
Am descoperit agricultura. Dar și controlul. Prima iluzie: „stabilitatea” în schimbul libertății. Paradisul a fost închis și s-a deschis prima bancă: hambarul.
~ 500 î.Hr.
Buddha râde. Socrate întreabă. Laozi dispare. Trei nebuni iluminați deschid ușa cunoașterii - și lumea o închide imediat la loc, de frică.
~ 4 î.Hr.
Un om vine să aducă iubirea, nu religia. Ce-am făcut? L-am transformat în simbol și am uitat ce simboliza. L-am răstignit pentru că iubirea liberă e periculoasă.
~ 1500
Renașterea. Redescoperim omul. Dar nu pe dinăuntru, ci pe pânză. Începem să pictăm sfinți, dar uităm să-i simțim.
~ 1900
Freud sapă în inconștient. Jung găsește umbre. Civilizația zâmbește în public, dar tremură noaptea. Nu suntem sănătoși. Suntem doar bine îmbrăcați.
~ 1969
Ajungem pe Lună. Dar încă nu ne-am vizitat interiorul. Omul fuge spre spațiu ca să nu se vadă pe el însuși.
~ 2020
O pandemie încuie corpurile, dar deschide craniile. Ne dăm seama că am construit o lume întreagă pentru a evita... să fim cu noi înșine.
~ 2024
Sătui de teorii, începem să ne întoarcem spre simțire. Shadow work, meditație, tăcere. Nu pentru că e cool, ci pentru că tot restul a eșuat.
~ 2025
ASCENSIUNEA 20 se activează. Nu ca soluție. Ci ca oglindă. Nu-ți oferă nimic, dar îți arată tot. Restul? Depinde de tine. Nu ieri. Nu mâine. Acum e timpul să arzi ce nu mai ești.